Колко български има в румънския / Наука / Хуманитарни науки / Езикознание

Aко можеш преведи това:

Treptat conditiile de trai ale romanilor ajunsesera foarte grele, devenind iobagi, legati de pamantul magnatului.

Nici situatia preotilor nu era mai buna. Serviciul de preot se dadea prin alegere pe timp de un an, platind o suma de bani episcopului.

Daca nu mai era ales preot in anul urmator, ramanea in sat, reluandu-si vechea ocupatie. Asa s-a ajuns ca uneori erau 3-4 preoti intr-un sat, cei mai multi nu stiau nici scrie si nici citi.

Erau slujbasii unui rit al carui sens de multe ori nu-l pricepeau. Ei boscorodea, imitand limba slavona asa cum au vazut la sediul episcopiei unde au fost hirotonisiti.

Episcopii din Ardeal erau numiti de principii unguri si sfiintiti in Tara Romaneasca in rit bizantin.

Cum iti explici ca suntem singurul popor latin de credinta ortodoxa?

Biserica ortodoxa era de doua ori sa ne piarda: intai cu grecizarea si apoi cu slavonizarea Nicolaie Iorga

Odata cu increstinarea lui Boris, bulgarii au impus treptat limba slavona in locul celei latine.

La inceput romanii au opus rezistenta dar bulgarii au aplicat in multe cazuri forta, prin taierea limbii preotilor care foloseau in biserica limba latina.

Dupa ce Asan intemeiaza imperiul romano-bulgar, sub influenta calugarilor aplica pedepse grele in provinciile romanesti pentru a inlocui limba latina cu cea slavona.

Se spune ca pedepsele erau aplicate cu atata cruzime, ca pana azi a ramas amenintarea pentru copii "Taie popa limba!".

Dupa constituirea celor doua Principate (Tara Romaneasca si Moldova) patriarhii de la Constantinopol s-au grabit sa le aduca sub ascultatea lor.

Astfel trimit pe grecul lachint Cristopulos cu titlul de Mitrololit al Ungaro-Vlahiei (Moldova, Muntenia si Ardeal) cu sediul la Curtea de Arges (1359), apoi la Targoviste si in urma la Bucuresti.

Asa incepe sirul de mitropoliti greci din Tarile Romane, iar in biserici se citea pe slavoneste, adica se boscorodea.

Boscorodirea s-a format deoarece preotii nu stiau slavoneste, dar de teama taierii limbii, au inceput sa imite limba slavona prin sunete asemanatoare.

Preotii nu stiau, de multe ori, in slavoneste decat Tatal nostru si mai rar Crezul, iar restul slujbelor era boscorodit.
Daca ne gandim ca in acea vreme multi boieri si chiar domnitori nu stiau scrie si citi, iar preotii boscorodeau, ce pregatire religioasa putea exista?

Mitropolitul grec Matei al Mirelor scria: "In acest timp preoţii nu prea stiau nici să boteze copiii, nici sа liturgiseascа de cununie si de maslu cand aud se minuneaza iar de celelalte taine nici nu le stiu pe nume." (Al. Papiu. Ilarian - Sfaturile date lui Alexandru Voda Iliet

Daca preotii nu stiau sacramentele si rugaciunile, ce era credinta poporului?

A.D. Xenopol: "... Forma bulgara a crestinismului s-a substituit in chip violent celei romane... Inraurirea Bisericii Bulgaresti asupra mintii si dezvoltarii poporului roman, care tinu aproape 8 veacuri, fu dintre cele mai daunatoare. Devenind in mod fatal si limba statului, aproape singura scrisa si citita limba bulgara impiedica cltivarea graiului national pentru acest rastimp destul de indelungat.

Limba slavona si formele culturale legate de ea apasau ca un munte asupra mintii poporului roman. Straina de mintea si cugetarea lui, ea impiedica dezvoltarea si aceasta inabusire a gandirii romanesti tinu timpul urias de aproape 8 veacuri in care rastimp toate ideile mai inalte fiind rostite intr-o limba invatata si nu in aceea fireasca, gandirea ramase pironita pe loc intr-un cerc stramt si ingust fara a putea rodi din ea o propasire intelectuala..." (Istoria Romanilor din Dacia Traiana, Iasi 1889)

Dimitrie Cantemir: "Teoctist de neam bulgar si diacon al lui Marcu din Efes, pentru a dezradacina din Moldova samanta catolicismului si sa ridice pentru totdeauna tinerilor putinta de a citi sofisme latinilor, a incredintat pe Alexandru cel Bun sa surghiuneasca din tara pe oamenii de alta credinta si sa scoata literele latine din toate scrierile si cartile si sa introduca in locul lor, pe cele slavone." ("Descriptio Moldavie" p. 152)

Diaconul Coresi (1510-1582) - "Fratii mei popi, cu bun inteles si cu mare frica si cinste sa pomeniti numele Domnului! Nu boscoroditi ca va bate Dumnezeu!" (Talcul Evangheliilor - Cazania)

Mitropolitul Melchisedec (ministru pe timpul lui Al. Ioan Cuza pentru ca sustinea secularizarea averilor manastiresti): "In Moldova, clerul nici carte slavona nu invata nici pe cea romaneasca nu o avea. Si cand era sa-si faca slujba intrebuinta fel de fel de tertipuri, amestecand pe de rost niste vorbe neintelese si parodiate din amandoua limbile, numai ca sa insele auzul satenilor!" (Viata lui Grigore Tambalac, p. 76-77)

Matei al Mirenilor (mitropolit grec) in Sfaturile date lui Alexandru Voda Iliasi: "Preotii nu stiu sa boteze copiii, nici sa liturghiseasca, nici rugaciunile lui Dumnezeu. De cununie si de maslu cand aud se minuneaza, iar pe celelalte taine nu le stiu nici pe nume. Strasnic s-au salbaticit, nu mai stiu nimic, ci mananca la coliva ca dobitoacele" (Papiu, Tezaur, I)

D Furtuna: "Preotii nu se deosebesc de laici prin nimic altceva decat prin potcapul de postav albastru pe care-l poarta totdeauna pe cap si nu-l scot in fata nimanui... Toata invatatura lor consta in a sti sa scrie si sa ceteasca putin slavoneste, dar din care adesea, ba mai intotdeauna, nu inteleg o boaba" (Preotimea romaneasca in secolul XVIII)

Andrei Saguna - Mitoropolitul ortodox de la Sibiu, a rupt cererile studentilor din seminarul ortodox care cereau stipendiu (bursa) fiindca erau scrise cu litere latine... "Ce, pe astfel de scrisori sa-ti dau eu tie stipendiul? Tie, care vreai sa bagi litere latinesti in Biserica mea?"

Gheorghe Baritiu: "Circulare ortodoxe iesite de la Sibiu, Carlovit si Varset, in decembrie 1855, au afurisit literele latine si au oprit punerea de nume antic copiilor" (Parti alese din Istoria Transilvaniei, Sibiu, 1890)